Eram în clasa a VII a când am descoperit chitara bass şi trebuie să recunosc că nu a fost chiar dragoste la prima vedere. Mie îmi plăceau tobele si cântam intr-o trupă  ca toboșar. La un moment dat am rămăs fără basist și cum nu prea găseai amatori de 4 corzi, colegii m-au rugat pe mine să țin basul până apare cineva.

​

N-am vrut nici în ruptul capului să renunț la tobe, dar, pe măsură ce timpul trecea, bassul începea să-mi placă. Încet, fără să-mi dau seama, am ajuns basist. Privind în urmă, pot spune că experiența cu tobele m-a ajutat enorm: mi-a format urechea, simțul ritmului și felul în care înțeleg muzica.​​

​

​

​

​

Au urmat ani de muzică, concerte și proiecte în care am cântat oriunde am avut ocazia. Am peste 30 de ani de experiență muzicală, în diverse formații și genuri, și am avut inclusiv propria trupă de compoziție, unde am descoperit cât de mult îmi place să compun muzică

​​

Basul și tobele merg mână în mână. Ritmul este scheletul oricărei piese, iar bassul face legătura dintre armonie și groove. De aceea, la cursuri lucrăm mult pe ritm, groove și muzică reală, nu pe exerciții fără sens. Basistul trebuie să audă, să simtă și să înțeleagă beat-ul.

​

Sunt un basist pasionat și cred că pot transmite mai departe această pasiune. Modul meu de a preda este legat de muzică, de repetiții reale și de înțelegerea clară a rolului bassului într-o piesă​​​​​​​​​​​